vineri, 20 mai 2022
#
totul perisabil totul reversibil că un dop de la o sticlă nu ne place dar nu strică vâslă mică cine dă cu palma dreaptă ca de tată ana are da' nu mai găsește că era deja târziu tejgheaua scriu pe capacul la sicriu sticlete cu un fel de pălărie peste creier care cântă doar la strofă că se duce stea la coadă poate lapte poate mere coapte poate moștenire dă de știre regele oricum n-aude și nu-i place-audi că se plimbă doar cu sania taie cepele cu sabia împăiat în sine dacă ne găsește viitorul sper să nu priceapă ăsta-ar fi ca binele comun când toți altceva harpe și miros de baclava că dacă se putea mai mult era mai mult dar nu e învăț din greșelile altora în turnurile ce-au rămas tu dă-mi mesaje scrie pas sub frunzele din limbile din ceas plec cu scrisoare cu deodorant și peste ochi cu corzile la bas pese poate mai e dar mai vedem
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu