1.
mă minţi sau adevărul e undeva
la mijloc
între tine şi mine
piciorul pus înainte
cântec de adormit copiii
ca să ne putem face planurile
trecem graniţa mâine noapte
apă până la glezne
până la genunchi
apă până la şolduri
dincolo de coaste
Umberto Eco se joacă cu inimile noastre
ca o rimă pe nepusă masă
un musafir nepoftit
o poezie pe care nu o vrea nimeni
2.
mă minţi sau adevărul se joacă cu degetele
noastre
greşit-am oare
plătim
bem pe datorie
peri albi
doamne îmbrăcate
adormite cu o singură lovitură
o cutie cu benzină şi poate vom scăpa
şi poate vom
scăpa cu bine
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
poate tu erai
poate tu erai - cunoscut și mă tot strigai să vin să te ascult poate tu erai - neștiut și mă tot chemai să vin să-ți cânt poate tu erai auzi...
Te vad ca printr-o ploaie deasa si marunta,cu aburi din cer si ape din pamant.
RăspundețiȘtergereÎţi aparţine?
RăspundețiȘtergere