viețuiam ca într-o ciocolată aerată
și albă
și totul respira înăuntru și în afară
feriți de intemperii plânsete
frig și foame
an după an după an după an
mă făceam din ce în ce mai mic
iar tu din ce în ce
mai mică
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
am dus multe războie la 5 am despre care dimineața nu mai avea sens să scriu în patul meu în capul meu doar eu și victoriile imaginare r...
-
uneori am senzatia ca esti aici ma privesti rabdatoare si astepti sa ma repar
-
andaluzia așteaptă mâini peste circul singuratății în natură trenul cu o singură aripă venus cască și zero vreau doar să te cunosc...
the tree the bird the sun
a tree sits in a bird singing flying over here flying over there admiring the violet skies as no one other before the tree knows how to enjo...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu