da, aș fi vrut să mă nasc în basarabia
să scriu poezie ca acolo
să vorbesc și să am inima ca acolo
să greșesc din-ce-în-ce-mai-puțin față de mine însumi - tot ca acolo
vă iubesc, dar uneori,
în inima mea de român știu că voi sunteți altcineva
vă rog să mă iertați
poate și voi știți asta, dar sunteți prea buni și ne lăsați să credem orice
dacă știți că asta ne face bine
știu că scriu prostii, dar uneori cred că nimic n-o să ne mai salveze
așa cum și voi...
mă gândesc la voi
știu că și voi vă gândiți la mine
asta îmi este de ajuns de cele mai multe ori
e tot ce poți să faci atunci când cineva e departe
sâmbătă, 1 martie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
#
când câmpul cântă cresc arbori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu