am făcut pălării cuburi şi inele
pe mine mă cheamă datoria
pe partea dreaptă răsare sufletul
simplu ca veneţia pe timpul verii
contele e un om bun
nu te ferii de mine, făcând trei-patru-două sute patruzeci şi două de plecăciuni
acum mi-e foame
unde găsesc şi eu o vioară
poftiţi
una cu arome, vă rog
sărind peste bucate
ploaie de la ora douăsprezece
deschide radioul
deschide-ţi mintea
nimic nu există
tu nu exişti
eu nu exist
liniștește-te
toate lucrurile sunt la locul lor
tu eşti acolo unde trebuie
la fel şi ceilalţi
închide ochii
respiră concentrându-te la nările tale
nu glumesc
inspiră şi expiră adânc concentrându-te la nările tale
vei zâmbi
ai zâmbit
ţi-am spus eu
sâmbătă, 16 februarie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu