nu ştiu de ce-mi plac mie poeziile
christine mi-a recomandat să vin aici
am citit regulamentul
bineînţeles trebuie să-l calc în picioare
poezia e un petec
am uitat ce e poezia
un doctor ce lasă ipocrizia la intrare
eu uitând totul
arbori nevăzuţi asta e poezia?
oamenii nu-şi mai pierd demult respiraţia în faţa lunii
cine ştie pentru cât timp o să mai fim
cine ştie cine ne-a ales sau pe cine
am ales noi
cuvinte scurte
moara norocului
totul se linişteşte şi nimeni acum
mâine
de acum
înainte
//
miercuri, 20 februarie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu