trec peste poemele altor femei asemeni plugarului
ce priveşte cruciş peste grânele fără rod
trec peste vieţile lor ca acela ce ştie să iubească o singură
femeie
şi numai una
aruncă-le
nu sunt ale noastre
adormi ştiind că nu există decât o singură placentă
pentru tine
nu înainte însă de a-ţi ordona cu grijă rugăciunile
nicio dimineaţă nu seamănă cu alta
se poate să mai fi spus asta într-una din cărţile mele
pe care le ţin la adăpost.
potop/
confundăm Babilonul cu armele moderne
california
nesfarsit
cineva trebuie să-ţi spună adevărul
adevărul lui
sânge şiroind peste adevărul altora
america e departe
nicăieri nu e ca acasă
la ea.
luni, 4 iulie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu