ochi vad
lumea pe dos
deși lumea nu
trec des
uit
număr
și cu cât forțezi
cu-atât te întorci în același cerc
sacul gol
pălării întoarse
tobe surde
un gest nesigur
un om care tremură a uitare
am îngropat întrebările și pe mine
e lin și se vad toate fețele monedei
când încerc să uit
ne trezim
ne facem că vedem
apoi ocheane
apoi holul lung
văd nu văd ce diferență face
absent cât pentru o scenă întreagă
sunt fractura golul
apoi
apoi
trecutul împrăștiat
odihna
mă așez într-un pat mare și respir amoniu
conduc cu viteză
flori sub tancuri și
tancuri în palme
anagrama
luna alene măsoară oamenii
nu te strădui
stelele sunt așteptate
ascultate sunt vămile
memoria o farsă face să pară totul moale
intru nu pricep
ies nu pricep
nu cred nu caut nu țin să dau
nu lua asta în serios nici pe tine
pescărușii caută focul
cineva stă nemișcat
ceaiul așteaptă
golul
gama
gondolele
gândesc nu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu