sunt nimeni
pierd vremea
scriu versuri
mor des
acvatic şi mut întors în trecut
chem iar fantome îmi ţin de urât
tu eşti viitorul şi trecut întotdeauna
acum c-am ajuns la capăt putem să ne dăm mâna
uite luna e la fel neschimbată
cum să te rogi la tată când tu n-ai avut un tată
remediul în detaşare
zenul e mult prea departe şi tot nu ajungi la mare
pune scoici peste ureche vezi ce-ţi spune cine e
anestezic pentru simţuri e mai rău aşa cum e
mai uşor când îţi dai seama
că nu faci tu să se-nvârtă
de la patru vezi coroana
şi ultimul dop de plută ştii
îmi pare rău pentru mine
prea multe bătăi pierdute şi prea multe pene rupte
n-am nimic să îţi comunic închid cercul lumea uită
plictisit număr situaţii tăieturi şi solzi purtaţi
finalul se vrea aproape minte şi nu te iubeşte
cad în locul lui văd digul
înarmat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu