îmi aranjez papionu'
lăcuste din piramida lu' keops
femei pe care nu le-am întâlnit niciodată
scriu bilete de dragoste și le pun într-o barcă
și pe spatele balenei nu se afla nimic înțelegi
ca o adunare de pinguini rugându-se la dumnezeu
ținându-mi plasele tricotând viitoru'
oare cu cine să mă fac praf diseară
raiu' și alte amenințări
tertipuri cutii de plastic
o pată mare de care nu mai scapi niciodată
în ciuda reclamelor poeziilor despre nichita stănescu
care încă își pune întrebări cu capacul peste
ca o omidă cubul rubic e o invenție
dacă ai ajuns până aici ar trebui să știi că nimic
nu înseamnă nimic
am fi vrut măcar să fim în matrix
să avem de unde să fugim dar înspre ce
mă întreabă și dup-aia se împușcă în copite
cecenia e țara în care te-am văzuut prima dată
cu coada ochiului mă strecor înăuntru
prieten cu vidu' vere
mâine dimineață mergem după miere
alune pentru crocodilii din punga cu jeleuri
jelim copii din arabia de dedesubt
elefanților nu le pasă de treaba asta
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
poate tu erai
poate tu erai - cunoscut și mă tot strigai să vin să te ascult poate tu erai - neștiut și mă tot chemai să vin să-ți cânt poate tu erai auzi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu