niel mânca de la o vreme
numai sâmburii din mere
apoi scria poezii
câteva sute de mii
pe care tu nu le știi
niel mânca de la o vreme
numai sâmburii din mere
și totu-i părea real
picta blocuri cu etaje
și ferestrele din bar
se-mbăta pe datorie
și după se prăbușea
într-o nouă reverie
din care nu mai ieșea
niel mânca de la o vreme
numai sâmburii din mere
vedea ultima femeie
numărând stele și câmpuri
armăsari mâncând întinsul
țipetele dintre rânduri
anaconda-nfășurată
s-a trezit din somnul ei
sâmbătă, 24 februarie 2018
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
cocor
mă uit la tine cum stai pe călcâie asta e o invitație, de aici se zboară în brațele tale e bine poate oamenii se despart, unul ia zidul c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu