te-am văzut fără să știe
stăteai pitită în carmangerie
cu gândul la mii de congelatoare
la cum va fi lumea când vei fi mai mare
la câini alergând pe strada pe care
luminile sunt lumini migratoare
mimi veseli vând arcuri închise
trec orele-n ceasuri umplute cu fise
se înmulțesc cocori dar nimeni nu știe
tu încă stai pitită în carmangerie
luni, 20 iulie 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
cocor
mă uit la tine cum stai pe călcâie asta e o invitație, de aici se zboară în brațele tale e bine poate oamenii se despart, unul ia zidul c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu