fata pe care o vedeam de la intrare

hardcore te credeai artist ai pierdut-o simplu și sigur n-o să se-ntoarcă anti-crist vanesa paradis eu sunt omul singur
bling-bling-bling-bling-bling-bling-uri o să mă pierd prin lifturi orașul douăzeci și cinci nu
etajul de după în care tu ai ochii mei iar eu ochii într-o lupă
bem dintr-o cupă sărbătoarim moartea pune mâna stângă peste mâna stângă peste mâna stânga șoapta
e tot ce rămâne noi unde rămânem deșteaptă-te române deșteptă-te e mâine
peste tot plin de oameni ca mine cocoșii plâng unde-s fetele ca tine ce bine ce bine 
odaia goală la fel și mintea lui lumea să sară împărăția domnului 
călimară-călimară de ce mi-ai schimbat traiectoria totul pare într-o doară
separă binele de rău aurul de minereu ființa mea de tot ce-i greu 
poți să-mi spui ce vrei așa că spune-mi o dată vinul nu se face apă apa nu se face pleacă și nu se mai întoarce vreodată 
dinozaurii din mintea mea se joacă nu știu că lumina e lumină și-ntuneric totodată
am zburat acum deși mă-ntorc mereu din drum propun să te mai văd eu sunt roua florilor tu roua florilor
strofă și refren frumos catren țineți-i trena mă-ntorc în mine nu găsesc nimic acolo 
poate doar câteva bucăți din tine în săptămâna lui apolo