când n-ai nimic e mult mai ușor să pierzi
când n-ai nimic e mult mai ușor să crezi
când n-ai nimic e mult mai ușor să fii
când n-ai nimic e mult mai ușor să scrii
lumea-i o rază de lumină dar nimeni n-o vede
lumea-i un bec albastru toți cred că e verde
confuzie cosmică un om cu șobolani
singur pe lume n-am nevoie de bani
mă-nvelesc cu discuri de pick-up începe să plouă
vreau s-ajung înăuntrul meu înainte de oră două
m-așteaptă-acolo cineva nu știu cine e dar știu că vreau ceva
vreau s-ajung înăuntrul meu înainte de oră patru
mă-ntâlnesc cu cel ce-ntr-o viață trecută era psihiatru
vreau s-ajung înăuntrul meu înainte de oră șase
mestec când cu cinism când cu grijă viermii de mătase
seara se lasă te văd venind
înăutrul tău stau ascunse patru canistre de venin
lumea-i o rază de lumină dar nimeni n-o vede
lumea-i un bec albastru toți cred că e verde
confuzie cosmică un om cu șobolani
singur pe lume n-am nevoie de bani
vineri, 5 iunie 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
#
când câmpul cântă cresc arbori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu