tac toc tuc peste marginea bărcuței din frunze peste ochii tăi mari
gradul de atenție orașul iluminat
singur și totuși ferestrele se deschid amplu ca
gura unei balene simpatice peste gura mea
nasturi cât pentru sute de mii de monezi
statui statul
paul așteptând șantierul să cadă
așteptând versul să cadă
noaptea să cadă
aici completezi tu cu ceva frumos
tic-tac și totul stă pe loc fără ca tu să știi
trigonometria fericirii într-atât de aproape
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
de câte ori m-am învârtit în jurul soarelui și câte mese de unul singur o să-ți dăruiesc un cărtărescu cu un pistol între pagini, cu o pasăr...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
#
you is beautiful in this recording of you saying poem don't know how to say it so i say it how i say it do they have Christmas in the UK...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu