marți, 19 mai 2015

pablo's blues

tac toc tuc peste marginea bărcuței din frunze peste ochii tăi mari
gradul de atenție orașul iluminat
singur și totuși ferestrele se deschid amplu ca
gura unei balene simpatice peste gura mea
nasturi cât pentru sute de mii de monezi
statui statul
paul așteptând șantierul să cadă
așteptând versul să cadă
noaptea să cadă
aici completezi tu cu ceva frumos
tic-tac și totul stă pe loc fără ca tu să știi
trigonometria fericirii într-atât de aproape

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

out

mi-e teamă că durerea o să mă transforme  într-un cerb cu coroana spartă în fond ce e în neregulă cu asta e-n neregulă dacă trăiești iar și ...