#

câte inimi intră în paharul ăsta de apă

câte stele intră în pachetul ăsta de cărți

ai ochii pepene

am mâinile trecut

înot doar câte un pic

noaptea se lasă când vrea ea

caut cu lanterne caut

cu uimire

întreb la intersecții

câți cocoși intră în lupta asta și de ce îmi mestecă mie numele

cum am ajuns eu în situația asta

și de ce mă tot amestec prin orașe mici

o ninsoare într-o farfurie

o farfurie într-un piept de om

trop și pădurea devine o cupolă

hop și găeilw devin vânători

pe patul de moarte

totul e subțire și se rotește

mă trezesc bolnav și uituc și furios

pierdut

râs deja și întreb toți oaspeții adunați la masă

câte inimi intră în paharul ăsta de apă și de ce vorbește altcineva vorbele mele

din ele fac antene avioane

poate zboară peste strada asta de lângă prut

el e acum uscat și din el ies flori

oamenii se îmvrățișează înăntru

poartă speranța în ochi

sau cel puțin în unul dintre ochi

zmei și zmee

probleme peste probleme acoperite cu îngrășământ

e vina vânzătorilor de fleacuri

ei răsucesc ceasurile și sufletele unora dintre noi

ne căutăm cu lumânarea

ne ascundem unii de alții