naiv în telaviv 3

vals

o zi ca nicio alta

un păcat capital

o fugă pe jumătate

animale mici

ochi care dau universul de-a dura

o sărbătoare

un ceai

un animal

un zâmbet

caravana ia pe cineva dintre noi

îl duce într-un oraș în care se vorbește altă limbă

el va vedea luminile porturile

cântările vapoarele

va știi să numere și să se încaiere

nu va vrea înapoi

boala ia pe cineva dintre noi

îl duce într-o baltă în care se înoată cu spatele

el va vedea luminile porturile

plasele bărcile goale

va știi să numere să se încaiere

și va înota înapoi

o nuntă ia pe cineva dintre noi

lăutari 

pantoful miresei

pahare 

artificii

fac tot ce pot să sar de ochiul fricii

portari morari

vom vedea luminile porturile

așteptările noastre schimbate cu altele

va știi să caute să numere și să vrea înapoi

naiv în telaviv 2

aici totul se mișcă

o burtă de pește un val un mal 

o sirenă o balenă

orb pentru o zi

singur pentru o săptămână

fericit pentru un an

banii sunt inutili

goana gonește

croitorul croiește

vestitorul cântăreăte

apa se dă după tine

facem drumul ăsta de mai multe ori

nu purtăm legitimații steaguri

îmi aleg în fiecare zi alt nume

sunt vizibil de pe lună cu un telescop

te-les-cop

lu-nă

pri-e-ten

gra-bă

fai-mă

ga-ta

mul-țu-mesc

ga-ră

mân-ca-re

răb-da-re

pri-mă-va-ră

va-can-ță

un loc nou

o poveste care se scrie azi

naiv în telaviv

într-un picior sare fata venită în vizită

zâmbește larg fata cu părul în prosop

se văd străzile pavate de la o distanță invizibilă

când plâng oamenii nu știm dacă e tristețe sau potop

am toate cărțile la mine

o bufniță albă și bagaje ioc

o albină ce în brațe pe sine se ține

și un loc în inima oricui din bloc

deși aici nu trece timp

caii aleargă pe etaje

sar impecabil fără lovituri

fisurile se lipesc singure cu ciocolată

și păsări se aud din patru guri

desenez un soare

apune când vrea

beau o licoare

deși nu e treaba mea

repar acoperișuri

plimb ochii prin stele

deschid

un doi și încă ceva

cine scrie regulile 

cine le schimbă dacă vrea

aripi 

trucuri și vapoare

iar e soare și marea stă pe loc

#

o seră

un oraș

un animal

dezertează

e noapte

altcineva se plimbă cu ochi mari pe străzile cele mai luminate

a whole in his/ her heart

we all have some sort of a whole inside

some know how to clog it with springs 

flowers dreams of somewhere else

some swim

some throw and try to destroy

some paint

some take a walk to mountain peek

some break

some sing in either an empty or a full venue

that's a fact

as rain and sunshin

as harmless fight and baby elephants

Ralph goes to the moon and back

Ema is switching colors

you don't know where the angel will jump from

building an ark or whatever else it's needed

then saying

the angel it's not me

it might be you

it must be 

there's no other way around it

bath

într-un conac într-un pepene într-o movilă

un împarat face baie în diamante în apă caldă în vise de demult

cu el cel pe care-l știu oamenii

cu el cel pe care-l știe doar ieri

fericirea e o vulpe pe care vrei s-o prinzi de coadă

iarna asta e că un cântec

câinele ăsta e exact ca mine deși nu pare

e târziu

avem provizii condiții camere mici

ne vedem cu un binoclu

spunem totul într-o șoaptă

sunt gata

plecăm cu sine la spinare

de la linia cinci

cu bilet fără bilet 

într-o casă de vacanță

îmi număr reușitele

adorm

visez un zmeu câștigător

un bătrân învins

o carabină

un pui de vultur

un câmp moale

deschid un ochi 

uit ultima dorință

caut prin cartier pe cineva care pricepe

și râde ca mine

se supără ca mine

fuge că mine cântă

ca mine

e greu de găsit pentru că și el mă caută pe celălalt mal

renunțăm pe rând

o beție, două, trei

soarele 

ferestrele

antena

ferestrele

umbrela

cometele 

cântă

soarele

ferestrele

antena

ferestrele

umbrela

cometele

cântă

o pereche de ochi

lumea nu e

așa sau așa sau așa 

nu agită nu pierde

nu uită nu atacă

lumea e cum ești 

ea se formează dimineața între pleoapele tale

unic irepetabil doar pentru tine 

(doar pentru noi doi)

se cască

se așează

se visează

umedă și fericită

cu un zâmbet cât Andromeda Saturn Seul

aflând asta

am pornit să culeg un fir din toate florile

să-mi îndes în suflet toți lotușii toate păsările toți copiii

totul e o sărbătoare dacă porți sărbătoare în ochii tăi

cel mai tare se bucură viața când știe

că i-ai prins secretul

se împodobește sub ochii tăi

pentru tine 

ce spectacol de diamant

ce gingășie

ce purtare de opal

ce calde sunt mâinile

ce bine se văd cele văzute și nevăzute 

#

ce ne amintește de casă

iarba mai mare decât omul

jocurile zgomotoase în curți mari, în poduri

timp care nu trece

atacul unui șobolan care trăiește singur

sexul

crenguțele înflorite ale copacilor

nu e ușor să fii exact cine ești 

e un farmec aparte în asta

bate străzile betonate

bate câmpia

bate cerul cu vise

lasă trecutul să facă o baie lungă

a fost o dată un timp când poezia era mai mare decât mine 

se ținea de umerii mei să vadă întinsul

căutam mâncare

florării

pui de dinozauri

căutam un loc la masă cu mine 

stâlpii de înălța tensiune

era un timp pentru toate

mână în mână

ochi în ochi

vis în vis

run baby run

am învățat să număr 

să mă ascund de mine

să încurc vânătorii 

Tokio pare un oraș frumos

fetele îndrăgostite trag luna de pe cer cu un lasou și o mestecă

fetele îndrăgostite au răbdare

fac casă din cărămidă mini-grădini 

fac locul cald și pregătesc lumea pentru asalt

la geamul ăsta vine mereu o pasăre

e trecut de zece

sufletele trecute între lumi se plimbă pe la balcoane

cântăresc cum arată lumea fără ei

toți regretă un pic

încearcă perechi de pantofi recorporalizare scuze sincere

încearcă pantofi seri târzii și somnul

prin pădurea asta

un cerb aleargă cu o viteză greu de privit

nu știm unde merge

de ce graba

cărui om aparține

sau dacă e fericit

după o vreme îl știm toți 

ne privim îngăduitor

el se așează lângă noi

și nu mai vrea să plece 

pentru nicio urgență

sau libertate închipuită de ceva viu

așa credem

până într-o noapte în care simte iubirea cum îi freamătă sub copite

și din cauza vitezei devine iar transparent

coarnele îi spun: o voi găsi

și ea aleargă după mine într-o pădure paralelă cu asta

și ea va întâlni omul

apoi va porni din nou în căutare

depou

autobuzele merg cuminți la depou

acolo cineva le curăță le leagănă le spun pe nume 

în fiecare noapte

totul e călduț

calm pășim pe vârfuri

culegem flori fructe

și scriem povești despre curajul care așteaptă în oameni

e duminică

sunt aici

vin dintr-o țară care-mi seamănă

port totul pe tălpi

oricine mă recunoaște 

fabricile se odihnesc

copiii cuceresc lumea

regele nu mai poate conduce pe nimeni

h

băiatul vede o pasăre 

caută să o prindă

pasărea nu se lasă prinsă

cineva îl iubește 

caută să vadă ce e după asta

dar ce e după, se dizolvă

face ce poate să oprească timpul

dar ceasurile fac toate tronc

și continuă cu ticăitul

Karla știa să țină de mână

știa să plece din cuibul neînflorit

să nu-și spună tristețile

să râdă larg

să fie interesantă pentru băieții mai mari

să discearnă

să viseze

și să țină răbdarea cu ea ori de câte ori are nevoie

de o săritură

de o călătorie

de un prieten

pascale

de ce fac oamenii fotografii?

poate pentru oamenii dintr-un viitor apropiat

sau pentru când vor fi bătrâni

și li se vor micii corpurile, vederea

în oraș sunt mici proteste

fetele scriu poezie

în oraș sunt mici proteste

băieții culeg flori sau le fură pentru ele

mă dezic de toate dar ele se întorc la mine dând din coadă cu cadouri și recompense-evantai

mă dezic, poate-poate aflu cine sunt

trec marele pod

casa de oaspeți

trec clasa trec pe sub radar

trec amintiri dureroase

pot cuprinde în ochiul meu multe

chiar și seara asta

și râsetele

și sexul împărtăsit

pot cuprinde reveria de azi

poezia mică sau mare

faptele 

terasele cu luminițe

drumul spre casă

pot cuprinde totul

pot înghiți

pot călătorii așa cu umbrele și corali

și lumină și nectar

pelin 

pe liman

punțile pun

capăt netrăitilor și conflictelor începute de oameni

31

acum ajunși aici după mai multe ore cu mașina

accidente mici

aici

tu te-ai schimbat deja de față cu mine

asta mi s-a părut o mare încoronare

pe care urma să o stric mai târziu

neștiutor

acum o să fac o baie

fotolii ale oamenilor bocați

concertul de violoncel

totul se întâmplă foarte rapid

tu ești mică-mică dar nu văd

afară nimeni dar nu aud

dau telefoane să spun te iubesc unor oameni care nu sunt acolo

vrei să vezi unde stau? 

vrei să facem pește? 

vrei să o cunoști pe prietena mea?

un cinema mare și aproape gol

în nu mai știu care oraș

schimb priviri 

diapozitive impresii

mi se face frică

ducem gunoiul

vedem orașul de sus

mi-ai fâcut un punct negru în mijlocul frunții și mi-ai dat fesul tău

ce bine se țin oamenii de mână peste schimbătorul de viteze

ce iute trece timpul

taipei

yokohama

nota, vă rog

deasupra orașelor cu șampanie

și teamă 

îți greșesc numele cu o literă

noaptea trecută a alunecat frumos

cină târzie

ierburi

pe fereastră intră aerul rece

în mine încolțește îndoiala

în tine plânsul

și nu mai știm cine din fața cui dispare

vara

zile de vară cu deftones și bucurie care nu se mai termină

cu mâncare bună și frății

fără poliție și declarații

praga la pas

autobuzele galbene spun adevărul

cine e bărbat dintre voi va promite doar ceea ce poate face

va rămâne credincios 

și nu va răni

ceasurile bat tot mai rar

soarele coboară între oameni acoperit cu cârpe

o pasăre îmi spune că ne cunoaștem încă dinainte să-mi cunosc numele

vară cu ecuații și adunări în fața blocului

vara cu aventuri secrete

vara cu megafon și zeci de oameni în piețe 

vara cu prietenii care durează

vara în care nu moare nimeni

o voce

un animal

o ocheadă

un nou început

un cerc deschis

un cer plin

o limită peste care ne trecem picioarele

o noapte cu stele

dormim afară

ne încălzim unii pe alții

depănâm prezentul

și descoasem soarele încet, foarte încet

bucăți din el stau acum la noi în piept

pe movile

pe acoperișuri

pe umerii bolnavilor

lângă animale

și luminează pe rând

suntem aici

privim lumea drept în ochi

sunt puține de spus

dansul se dansează înainte și după masă

cu cei ce cred că au rămas singuri

insuficiența se sufocă sub îmbrățișări și iubire

un copac mare cu frunze roșii 

crește 

desfrunzește răbdător în fața ochilor noștrii

plânsul e pentru rădăcinile lui

zâmbetul e pentru tulpini și crenguțe

somnul e pentru fructele ce rar se văd cu ochiul liber

un lan de floarea soarelui

o promisiune ținută

alergăm desculți pe cărări noi

muzica din pieptul meu

muzica din pieptul tău

aliniate bat și cântă