cuvinte

protestatar

contestatar

tata

regele moare, dar cu pași foarte mici

își anunță sfârșitul conștiincios, ca nu cumva să ne îndoim

îmi pare că cineva ar putea să facă mai multă liniște

protestatar

contestatar

tata

armata gata

fata altfel

pata la fel ca oricare alta

gheata nouă

batalioanele pe bilețele mici din hârtie

lumea asta e altfel decât mi-am imaginat

mă trezesc dintr-un vis în alt vis în alt vis

căutând chei portari pescari argintari

iar ei mă privesc de pe margine înțelegător

în final unul îmi întinde ceva nu văd bine

sunt iar în paris, mă minunez de semafoare și cupole și nu-mi permit să mănânc la restaurante

am douăzeci de ani

schimb câte ceva dar nu face nicio diferență

am patruzeci stau cu ochii închiși

câmpiile haine noi

număr bani până mă plictisesc

număr stele până pricep că și eu sunt una

am mâini mari vise mari

stau în apă caldă și mă întreb

cum se sfarmă magia și cum pui alta-n loc

niciun răspuns al nimănui nu e valabil

scrisorile se întorc singure umpluu cutia poștală

în oraș cineva merge dintr-un punct a într-un punct b pe bicicletă

va ajunge la capăt altcineva

va spune altceva

va regreta altfel

și va privi aviaonele de pe pod fără să știe cine pleacă și cine rămâne

cât costă un bilet sau cum să-ți ceri iertare când nu crezi c-ai greșit

e încăpător orașul

e încăpătoare inima mea

un poem poate să fie scurt, un singur cuvânt

sau poate să nu se mai termine

un om poate să fie blând sau poate să strice planșele altora

dintr-un măr - un vierme

dintr-o vară - o bătaie cu apă

dintr-un om - un cântec

dintr-o balenă - o jumătate de corabie