doi doi

doi doi doi 

așa să ne-ajute Dumnezeu

dar Dumnezeu nu e la masă 

învață să cânte la trompetă improvizează dar pe barba lui nu pe barba noastră

oaste sute de oameni aruncă crucile crezând că asta îi va face liberi

trebuie să stai acolo dar nu pentru totdeauna

nimic nu trebuie 

uitare și mă arunc în apa cea mai adâncă 

și plâng caii și credeam că mă duc copitele până am văzut că nu plecasem de-acasă

sau din spiral sau din spital momentul de glorie gol

așa că nu mai vreau să pricep să fiu cine știe ce să fiu cine știe ce

nu mai am senzația că-nteleg dar nici că nu merit

așa că-mi fac colibă aici pe creștetul satanei 

ce invenție frumoasă pentru neputința pe care nu o cunoaștem

nu mai am senzația că-nteleg dar nici că nu merit

cine nu prinde e liber să 

la fel și eu când îmi aduc aminte

și-ncep să-mi aduc