ceasul tău este în urmă cu două secunde
ai mai ratat o intersecție la avicolei
două tentacule red pill blue pill blue valentine blue marry
tarkovski încă înoată într-o barcă spartă fără să se înnece
elefanții nu au unde să se întoarcă ei au fost mereu acasă
flori se deschis în fiecare secundă
pentru pantere și leoparzi
petreceri la fiecare colț de ochi pentru fetele care încă caută
și așa mai departe
trec tancuri trec animale mari macarale multe
fără să auzim nimic
și pe nimeni
cu brațele strânse cu instrumentele la vedere
mai bine iei un taxi sau te duc eu sub umbrelele cu cinci laturi
zmee la reducere
până unde nu se mai aud motoare marfare
bine că ai tu harpa mai scurtă
bine că știi tu autori străini
bine că se poate
cricuri ca să tractăm pe cine are nevoie
de voie de nevoie m-am trezit
și mi se măresc rănile de fiecare dată când
inspir expir inspir expir
oare cu cine-o să mă mai văd azi
e ca atunci când arunci o piatră minusculă într-un lac
milioane de cercuri ca mai apoi
ca mai apoi
stele lună
ca mai apoi
să te trezești tot tu și să te bucuri
luni, 3 februarie 2020
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu