ai sânge pe mâini îți tot repeți că nu urăști pe nimeni
bean și kazi nu mai cântă pentru că n-au dat de mine
kafka ieși în morții mă-tii pe tabela de marcaj
echilibrul chiar există proștii sar de la baraj
gheara monstrului în ochii tăi te văd nu bagi de seamă
ar fi trebuit să știi falsurile seamănă
te ascunzi după cuvinte și ești nimeni te-ai pierdut
totul e la fel și totuși ești mai mort ca-anul trecut
muzica-i o curvă d-aia o sunăm toți din troleu
luptă-te cu conștiința n-o să fii în locul meu
miercuri, 6 august 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
#
când câmpul cântă cresc arbori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu