poetul ca un șarpe liniștit
fură cuvinte de la ceilalți poeți
apoi lovit sau doar plecând prin crăpătura uitată în zid
va continua
nu bea nici ceai, nu vrea să fie măgulit
hulit sau deranjat când ziua se oprește din a fi
și ochii-i cad până și lui spre altceva
acum că restul e la locul lui
să luăm exemplul șarpelui ce n-aștepta
nejinduind la altceva
era aici.acum
sub pielea lui de șarpe
pe fiecare ne purta
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu