poezie pe hârtie
ăia vor căsătorie
poezie-n note-pad
n-am nimic cu nimeni rar
știu să scriu cu litere
de-obicei cuvintele
fug de mine dintr-o daltă
simt un fel de mal, mă saltă
de la robinet îți scriu
rime cu sictir-sicriu
de-acolo ies peștișori
și păsări și-aviatori
crocodili pisici de mare
cai micuți și femei singure care plâng
șinele-astea nu se mai termină
carapace de doi
pe doi
rufele albe se amestecă
cu cele colorate nu e bine
stai deasupra closetului și te rogi
nu e bine
în baia lui andrei nu e niciodată
semnal
înțelegi
cam așa stă treaba cu credința trebuie
să știi cum să spui
altfel se-alege praful bine
că e și mâine-o noapte și putem greși
încă o dată
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
#
când tot ce vreau să spun e ai răbdare cu mine o să mă fac bine o să mănânc soarele voi elibera animalele din grădina asta și nu voi ști ce ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu