uită
şi totul are să fie (ca) o rană uşoară
peste genunchi
uită
sau inima ta are să scuipe cheag după cheag
în fiecare dimineaţă
uită
sau n-ai să te mai recunoşti
în oglindă
uită
şi poate în câteva săptămâni îţi vor creşte două aripi mari
şi frumoase
uită,
dă-le peste nas dobitocilor!
asta scria-n ultima carte pe care cineva a citit-o/ de faţă cu mine
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
poate tu erai
poate tu erai - cunoscut și mă tot strigai să vin să te ascult poate tu erai - neștiut și mă tot chemai să vin să-ți cânt poate tu erai auzi...
până și uitarea e motiv de disperare. eu cedez locul din față...
RăspundețiȘtergere