Vezi braţul ăsta?
aici trebuia să fie tatuat un arbore
nu l-am făcut.
el e totuşi acolo.
de fiecare dată.
în fiecare lacrimă,
în fiecare surâs,
în fiecare întrebare la care
nu am cum să-mi mişc (o)buzele.
Mâna asta, cât toate lumile lui Dumnezeu luate laolaltă.
umerii ăştia cât raiul în spatele, dar şi înaintea oglinzii
cineva se joacă cu minţile oamenilor
cineva se joacă cu minţile divinităţii
de câteva luni îl văd pe Dumnezeu păşind pe străzile lui
tot mai încruntat, cu o îngrijorare aparte.
ce nu aduce începutul sau sfârşitul
viaţa sau
moartea.
O pasăre căzând
Dumnezeu nedorind să privească deloc în urmă
O pasăre căzând/ o pasăre
O pasăre înjurând pe ştiţi-voi-cine
O foarfecă tremurând în palmele femeii ce mă ştie
dar stă acolo să vadă dacă nu cumva am să fac eu primul
pas
în
prăpastie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu