Vezi braţul ăsta?
aici trebuia să fie tatuat un arbore
nu l-am făcut.
el e totuşi acolo.
de fiecare dată.
în fiecare lacrimă,
în fiecare surâs,
în fiecare întrebare la care
nu am cum să-mi mişc (o)buzele.
Mâna asta, cât toate lumile lui Dumnezeu luate laolaltă.
umerii ăştia cât raiul în spatele, dar şi înaintea oglinzii
cineva se joacă cu minţile oamenilor
cineva se joacă cu minţile divinităţii
de câteva luni îl văd pe Dumnezeu păşind pe străzile lui
tot mai încruntat, cu o îngrijorare aparte.
ce nu aduce începutul sau sfârşitul
viaţa sau
moartea.
O pasăre căzând
Dumnezeu nedorind să privească deloc în urmă
O pasăre căzând/ o pasăre
O pasăre înjurând pe ştiţi-voi-cine
O foarfecă tremurând în palmele femeii ce mă ştie
dar stă acolo să vadă dacă nu cumva am să fac eu primul
pas
în
prăpastie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
nesupusul împărat
glorie nespusului împărat nespusului împărat ă, nesupusului împărat glorie nespusului împărat nesupusului nesuspusului împărat și oamenilor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu