marți, 1 iunie 2010

Perechi pierdute - I.Din dor (de nou cuvânt)

Din dor de nou cuvânt,
'mi-ndrept tăcerea către voi.
Încet, dar sigur, în nevoi
Mă scald atât cât pare cuvenit.
Din ploi de rând mă mai hrănesc,  
Din pagini arse-n jurământ.
Mişcări ale paradei ce se-ascunde între noi,
Au darul de a ne trezi în fiecare zi.
Întorc moneda,  
Figura de leu mă-ntrabă dusă de un ultim vânt:
Ce cugetare ai
Să ne repeţi?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...