Ţie...

Iartă-mi graba şi păcatul,  

Iartă-mi răul şi uitatul

Câş în strane ce mă dor.  

  

Iartă-mi că îţi iau căscatul  

Rupt din inimi dulci de sare,  

Ce răsare dimineaţa şi apune

Într-un dor.  

  

Uite-mi ochiul, ce povară,  

Uite-mi mână mea de om,  

Uite-mi gândul ce îşi zboară

Aripile-n poligon.

  

Uite, spun copii şi neamuri

Mult mai vechi, parcă mai crude,  

Eu cer neuitare-n ramuri,  

Flori şi mare peste scânduri.

  

Iartă-mi cuvântul cu noduri

Şi nesacrul, te rog, iartă-l,  

Iartă-mi umilinţa, Doamne,

Sunt un om scăpat de farduri.