O scrisoare de dinainte
De deces,
Rămâne să-mi scoată la iveală latura
Pitită ani şi ani
În lădiţele cu jucării.
De unde ieşeau numai fapte bune,
Personaje cu totul exemplare,
Finaluri cu totul
Fericite.
Eu calc de două ori
Şi pier o dată.
Iar el, dându-şi fracul pe spate,
Cască a monotonie.
În zilele de duminică
A moarte.
Să mori de cancer a fost şi va rămâne o plăcere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu