duminică, 6 iunie 2010

Prietenul din strada mare

De ce toate oraşele mari au nevoie
de ceasuri?...

(...)
  
Ceasuri extinse grozav  
pe gardurile fără părinţi.

Pe gurile fetelor, pe
dinţi.
  
Ceasuri îmbrăcate elegant, ceasuri
cu bretele.

Din ele ce-a rămas, întreabă un pitic
de căutari pătruns.
  
Chiar am nevoie de-un răspuns,
altfel voi scrie un poem;

Şi-o să-l arunc pe gura de la tren,  
cu tot cu mofturile lui.

Cu tot cu hainele din piele,
ce-i ţin de cald şi de urât.
  
De întristare şi-l păzesc
(de rele)...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...