houghton

cad picuri mari peste oraș

ostașii cad ca frunzele când plouă 

am capul plin de mine, nu am loc

să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă

refac tot drumul înapoi, găsesc o fată care numără apusul 

și ține-n palme două stele moi

se uită-n ochii mei și își mănâncă plânsul 

câmpuri și lumini se pierd într-o ceață mare

mă țin în mâini și mă descânt

beau toată apa ce se mai găsește pe pământ

acum sunt toate oceanele

toți peștii 

mănânc trenuri de jucărie și părerile mele de rău

sunt un radio rămas la jumătate

o mamă care închide ochii și stă așa câteva după mese

înghite pești și lenea mea separă oamenii de oameni

ce frumos e apusul 

ce frumos e castronul ăsta cu supă

#

aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă 

peste apă peste mese peste rafturi văd acolo 

stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și cu unt

cu fistic cu fă-mă mare sunt onoare sunt oroare 

cine-alege sete peste 

perne fred sunt linii moarte capete de cerberi secte 

simple simbad fură iarăși de prin rafturi ce rămâne

lăzi și larve liber vara nu mai știu dacă se-aude

pentru păsări mergătoare surde să se surpe gara

era odată un orologiu

un urs

unde e busola aia

unde vindem vise albe

într-o baie din Colentina

iapa arde

armura alabalalalalala

elastice

eroi

chin car camila-n spinare

sunt cercul

progresez și revin

rase culori creioane și cretă

orb deschid

guri mari

care înghit soarele

întind o mână și desenez toți monștrii 

ei se schimbă

schimb imagini 

fatidic

aici se deschid ușile

dar rămânem pe dinafară ca poeții

tâmplari noi

bancnote

rămurele peste

#

doi copii caută drumul spre casă

acolo unde soarele se face mic și îl pot înghiți 

unde zborul e lin

și sufletele nu se grăbesc

noi îngropăm o pasăre

îi dăm un nume pe care doar noi îl știm 

dansăm în cercuri și așteptăm seara

vântul 

și poveștile fără capăt

un soare. un om. o pasăre

cleștii mei de pasăre prind 

apusul obosit și îl pun în brațele omului

omul mângâie soarele ca pe o pisică caldă, nou venită

au locuit aici multe vietăți, fiecare cu numele ei

aici am văzut cerul de pe vârfuri și capătul

aici am stat într-o barcă moale prinsă cu sfori în timpul ploii

aici par să se fi întâmplat toate

unde sunt acum, nu mă leagănă nicio barcă 

nu mă trezește nicio ploaie

dar măsor, meșteresc

mă uit într-o apă clară și mă întreb 

de care parte sunt

și cine pune totul în ordine

cleștii mei de pasăre prind

apusul obosit și îl pun în brațele omului

omul scoate o vorbă, apoi un cântec

apoi se desface în mai mulți oameni

și niciunul nu se gândește la nimic

aici am văzut cerul de pe vârfuri

aici am stat într-o barcă moale prinsă cu sfori în timpul ploii

mă strecor

privesc penele tale mari

enorme

se face seară

mă acopăr cu ce găsesc viu

mă acopăr și adorm câteva săptămâni

am vise

în ele mă vizitează cineva

îi uit numele și tenul auriu

îi uit vorbele

deșertul e blând acum

un flamingo crede că sunt tatăl lui 

iar eu mă port ca un tată 

îl îmbăiez și îi arăt unde-i e inima

îi spun: sari, pasăre, sari

scrie-ți numele pe cerul ăsta și uită cine ești

el face ce-i spun, dar se tot întoarce să-mi mulțumească

#

dimineața devreme, foarte devreme

sunt un mic gândac vorbitor care se uită la ceas și se gândește la tine

nu mă gândesc la stele

sau la oamenii adunați la cozi

nu mă gândesc la ghicitorii în cafea

sau la forme perfecte

am multe culori

mâneci lungi

și sunt un pic trist

tu nu știi 

dar când se aud păsări 

și bat covoare

și miroase a muzică

eu îți caut binele și te măsor și spun iartă-mă

aș vrea să vezi asta

să devii, dintr-o dată, mai ușoară

un nor moale trecând prin oraș

fără nimic de reparat

aici sunt mâinile mele

aici sunt ochii

aici ne împăcăm

și mirosim a liniște

our own cat

there's a cat on this roof

she is singing

she is making a shirt

its soft and full of colors

she is watching our family

and never thinking

we are proud to be her peers

enjoying sun, daily games and our own unique laughs 

its a perfect circle 

a fit in a tiny forest 

that will be unseen from the eye 

the usual eye, anyways

#

într-un separeu

separat de toți ceilalți

funcționarul își numără banii

și cele câteva emoții pe care le simte

are șireturi lungi, albe

desfăcute

cizme albastre și o pălărie stricată