Pentru fiece moment de luciditate,
O făptură din lumea de jos,
Îmi toarnă un vers
De-a-ndoaselea.
Pentru fiecare cuvânt conştient apăsat,
O făptură din lumea de sub tine,
Îmi scutură ploile, stropind
Care-ncotro.
Pentru fiecare dâra de lacrimi,
Pentru părul despicat, apoi tuns,
Pentru o mână ruptă,
Pentru luni de spital,
Asistente singure şi nopţi cu cărţi de critică la tâmplă.
Pentru că lumile noastre stau încă împreună, deşi
Şi-au delimitat cu precizie zonele
De influenţă.
Pentru că nu mai găteşti doar ca nu cumva
Mirosul să ajungă
Şi aici.
Pentru că ştii, mirosurile au
Ceva aparte.
Pentru că şi tu ai.
Pentru că şi eu am avut.
Pentru fiece moment de luciditate,
O făptură din lumea de dincolo....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu