Era foarte dimineață. Atât de dimineață că nu puteam vedea soarele, după ce adormiserăm (toți) în Coloseum. Urma să ne luăm rămas bun de la păsări, de la case, de la vecinul care nu vorbește, de la tot ce suflă pe strada noastră.
luni, 26 august 2024
miercuri, 7 august 2024
ingles
it's great to have someone like you
who tells me what I have to do
and sticks around when I feel blue
and brain gives weirdest thoughts to chew
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
de câte ori m-am învârtit în jurul soarelui și câte mese de unul singur o să-ți dăruiesc un cărtărescu cu un pistol între pagini, cu o pasăr...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
pop pop pop
I scriu lumină iar de mă aștepți cu cuvintele de pe pereți x2 nici cuvintele nu-mi mai vorbesc eu sunt om și de asta greșesc