#

ești peștele meu de aur

sunt băiatul tău balaur 

dar am ochi frumoși de graur

aici lumea

aici stelele

lalele

am 74 de ani poate 84

sunt văduvă de paisprezece

mă cheamă clara

azi fata de la parter mi-a adus flori

am invitat-o înăuntru am întrebat-o ce pot să îi ofer

am fost

am fost odată ca niciodată

acum abia dacă mai sunt

așa se-aud vocile jos în stradă

tot scandând

eu dorm sau beau o limonadă

pictez o pipă invizibilă din când în când

și eu am un om-câine turbat în mine

dar nu îl mai aud lătrând

apoi cer iertare de la câini

și oamenilor

tipografilor

și-mi văd de morile mele de hârtie care vor în kabul

jos în piață la obor

jos în piață la obor trec mașini cu faza scurtă

pălării cu botul lung, muzici, fete, flori în pungă

lene sari într-un picior cine vrea și azi să plângă

rar văd lumea rar poștașul cinste cui se-arata-n zbor

trec pisicile sub fuste plâng și macelarii-n cor

ne plac mințile înguste țipete de toreador

azi cui să mai facem felul milă celui ce de sus joaca jocul cu mirare dar noi nu-l vedem niciunul 

rest la pâine rest la mâine rest ogarului supus

jos în piață jos în piață 

sus în inimă ai fus

dus a fost cu tot cu sare cu cilindrii și în plus

oricum n-am știut nimica din ce-a întrebat saracu'

și azi ne mai doare capu' și nu știm pe unde luna seara limba barometru'

într-o piață un boier

într-o piață noi apoi 

vânzând lâna de pe oi

să ne ierte cine vrea

jos într-un calcai de falcă am comorile cu sare

am și furie și-o felină

și nu văd nimic în față

mă tot rog și număr norii ei mă numără cu schimbul

poate știu norii mai bine

unde mi-am pierdut eu nimbul când mergeam pe urma ta

cu umbrele și lanterne dintr-o stea

jos în piață la obor mor oameni de plictiseală

și de dor

#

pe-un picior de rai

o gură de lună mai

constelația gonește, gonește chiar și când nu e nimeni să o privească

dacă un copac cade buf într-o pădure 

alta decât cea în care a prins rădăcini

dacă inima mea nu pricepe și nu pricepe și vânătorii se lovesc de regulă în același loc

dacă telefonul cu vise

dacă pun la rand monede

dacă nimeni nu mai pierde să mă strigi

vin cu salata ursului din pădure

pedalez pedalez toamna 

tot mai departe

pedalez primăvara

ascund provizii și nu decid nimic

pentru că așa au zis toți cercetătorii cerului de aprilie

cine așteaptă, bine face

cine țese, îi va fi mereu vară

vrei o jumătat' de pară,

sau vrei un culcuș curat?

dar piticul bunăoară s-a culcat