Pagini

luni, 18 noiembrie 2019

SWP #8 - citit la planetarium

o baie calda 
ultima
toaster si aia e
arata si se simte de parca
poduri sparte plus cinci trec peste

bani pentru copiii ramasi singuri
tentacule
venetia cu o singura mana
ser fiziologic pentru fata de alaturi
corp 

daca e sa fiu sincer pana la capat
prefer sa inventez stafii in oglinda basul dat tare
ploile tremura
se aud manele de la parter
aici se ucide cu robinetul
si se pleaca la ora fixa
ti se pare ca nu semeni cu parintii tai desi esti exact acolo apolo
adu cricul lumanarea si gentile cu bani
la subsol se alege un nou rege
care calca ca un copil 
si face baie-n sare

poate cateodata ma ascund dupa cuvinte
metafore mecanisme abstract
din nouazeci si pana azi tot atata maculatura si torturi mancate pe jumatate

importanta sfarsitului de saptamana
poezii si o forta pe care de fapt  n-a vazut-o nimeni
carnaval in bagdad
dupa fusta mamei
trompeta tatalui
cinema suprarealist
aventuri care n-au avut loc

fac asta ca sa moara gorgonele
ca sa agat femei la petrecerile cu lautari
sa se induioseze cineva
sa zica te vedem cristi te vedem
baloane rosii albastre
concertu din doua mii sase
ca sa ma sune sa-mi zica ca-i pare rau
discoball intr-o stana de oi
magii intr-o cusma
ca sa mi se para ca traiesc
desi asta se intampla deja
ca sa mai vand doua umbrele

in spatele lucrurilor dupa care ma ascund se afla si
copilul care poate sa vada lucrurile simple
sa sara cum se sare
sa faca avioane din hartie
baloane de sapun
sa arunce fiecare zar
sa nu se gandeasca la maine
si toata familia reunita
in sfarsit bine
fara certuri si topoare
bine, nu chiar topoare
bine, nu chisr certuri

daca mi-ai mai ghici o data
tiramisu e ciocolata
as vrea sa aflu cum va fi peste cinci sau peste zece
apoi le-as face pe toate la fel
de efect
ca o nunta cu-njuraturi
ala bala portocala am cazut din lac in put
iar a disparut danut
iar vad monedele si ochii inchisi
ca o pasare
si dacă pe mine m-au rupt cu bătaia, vreau să te învăț câte ceva
casa vânătorului și somn de două secole și niciun cerb să intre-n camera de zi și să-ntrebe, ce-ti mai face rana, ești bine, acum poți să te relaxezi
afară ai cea mai mare grădină din oraș, din vârf se vede exact cine ești
fii blând cu tine orice-ar fi și-o să merite

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

#

un om un cântec o sclipire din ochi încă ne putem trezi din somnul cel mai adânc încă putem zbura cu o singură aripă să călărim o stea și să...