pentru ei eram jumătate
pentru ei eram cutia cu lapte
brațe lungi orașul până la capete
fetele fără casă boxerii
nu conta cât e ceasul și când apare luna
ofrande uneori trist în rulote
cablat la mine trecând peste ca o apă ca un vapor
se stricase mașina de scris
conservele erau pe terminate
pianul pe tăcute resturi și rampe
e dimineață avioanele cad într-o cameră plină cu jucării
de vis a vis se aud strigăte de luptă
așteaptă-mă bunicule voi veni
trec ore și trec crocodili prin canale
trec și eu elegant fac fluturele fac pluta
și mai înghițim o duminică
hamacele se schimbă iar în gondole
și blocuri se-nalță în grădini
marți, 27 august 2019
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu