pentru ei eram jumătate
pentru ei eram cutia cu lapte
brațe lungi orașul până la capete
fetele fără casă boxerii
nu conta cât e ceasul și când apare luna
ofrande uneori trist în rulote
cablat la mine trecând peste ca o apă ca un vapor
se stricase mașina de scris
conservele erau pe terminate
pianul pe tăcute resturi și rampe
e dimineață avioanele cad într-o cameră plină cu jucării
de vis a vis se aud strigăte de luptă
așteaptă-mă bunicule voi veni
trec ore și trec crocodili prin canale
trec și eu elegant fac fluturele fac pluta
și mai înghițim o duminică
hamacele se schimbă iar în gondole
și blocuri se-nalță în grădini
marți, 27 august 2019
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
cocor
mă uit la tine cum stai pe călcâie asta e o invitație, de aici se zboară în brațele tale e bine poate oamenii se despart, unul ia zidul c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu