nu e ușor, clar, ies toate furtunile
dar hai să stăm în mijlocul tornadei și să privim
râși uimiți de miracol
în siguranță sub milioane de fire de nisip
după e liniște
și putem să călătorim mai departe
câmpuri câmpii crocodili cranii tentacule
și soarele și deșertul și apusul și becket and co
și tu te desfaci într-un lotus
apoi într-un tigru o zebră o omidă o pisică o grădină
ceasul tic-tac râde și el
vedem toate calamitățile și găurile în care ne putem ascunde
și fricile magnifice și viile infinite și drumuri pline de floarea soarelui
trecutul pâș-pâș în spatele nostru ca o umbră prietenoasă
viitorul curge în față ca un soare într-o tigaie
nu e ușor și-ți vine să mori
dar hai să stăm în mijlocul tornadei și să privim
joi, 4 iulie 2019
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu