pregătește-ți degetele tale lungi și scrie
o poezie ca și cum ar fi prima și ultima
marele nimic te așteaptă și pe tine
și nu are rufe la uscat îngeri bând din aceeași sticlă
biscuiți întregi și iluzii peste care treci imediat
pune mâna pe ce ți se pare că-ți seamănă
trecutul nu înseamnă nimic acum știi
răbdarea și gropile din care m-ai adunat
noaptea când mă înfuriam că ești în altă casă
bucură-te de nenorociri și noroiuri
we're all gonna die baby
cereale cu cenușă
fiorul sfârșitului de săptămână
morții își vin în fire iar eu mă opresc din a mă preface
că sunt un om bun un vânător priceput un homeless ce caută lumina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu