floare înăuntru
cub rubic apasă peste
cine știe cine s-a mai rătăcit în pădurea asta înaintea noastră
tălpi mari păsări văzând de ale lor dar și de ale noastre
într-o vară am construit o casă și-un aro din plastelină
și-am stat acolo să fi tot fost câteva secole
după-amiaza coboram în oraș să vedem oamenii
să râdem să mâncăm
cerbul ne știa pe de rost
iazul era încă plin cu multe feluri de pești
tu îmi vorbeai frumos
acum faci la fel
<3
RăspundețiȘtergere