când m-ai găsit
singura aproape de poezie erai
tu
acum mi se face rușine gândindu-mă, dar îmi trece repede
arunc cuvinte știind că asta o să mă facă bine
iar tu o să zâmbești și mai mult
chiar dacă te aștept 10-20-30-40 de minute
o geometrie simpatică
și niciun drum nu mai pare atât de lung
voi târî mereu hainele pe asfalt
asta pentru că ceva albastru trăiește în mine/ la adăpost
mulțumesc jocului de șah și ție
și sper să fiu mai bun azi
în lupta cu mine/ în călătoria asta fără victime
din care să ieșim cu toții
mai frumoși și mai limpezi
acum
acum dar mai ales
acum
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu