am urechile la tine
mie nu-mi place vremea de-afară
înfăşurându-se în sine
dimineaţă se va mai trezi doar unul dintre noi
cineva ne aşteaptă acolo
pentru a ne lega mâinile la spate
raportează soldat
n-o să fie prea plăcut/
atât timp cât nu-mi loveşti gleznele, e-n regulă
corvoada scrisului
coroana regelui neînfricat
să numărăm împreună
astfel sfârşitul are să fie mai dulce
ne vom acoperi unii pe alţii cu satin
visul nu se va termina
zmee plimbându-se prin oraş
îmi vreau banii-napoi
vom cânta, vom mânca la aceeaşi masă
până când cineva are să ne pună la zid
nu-l cunosc pe omul acesta
aici ne vom despărţi
dacă nu se va întâmpla nimic
ne vedem tot aici
în trei ore fix
soldaţii mor
soldaţii-s morţi
soldaţii mor
soldaţii-s morţi
soldaţii mor
soldaţii-s morţi
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu