#

am tot încercat să spun 

s-au scuturat cuvinte

văd ca o gheară

cine să vorbească cu mine într-o oglindă ca asta

salut, nimeni nu credea c-o să fie așa, dar uite-ne, pe blocul ăsta de desen

cine sare

cine scrie

cine promite și cine numără consecințele

caut un vis care mă distruge

mama n-o să mai vină niciodată 

suntem nimeni 

unii acceptă greu, d-asta-i doare stomacul 

 

jucăm șah și pierdem 

o dată cu viermii, o dată cu păsările

o cină seacă la care nimeni nu e invitat

scrie aici, în caietul ăsta, cum te cheamă pe tine?

dorințele ne trag în apa asta

dăm din membre și sperăm să mai trăim o dată 

destul 

desaga asta e plină dar nu o putem deschide

e multă lumină dar îmi alunecă cizmele

am nevoie de o pereche de baterii și răbdare

mulțumea 

promisiunile sparte

am un ecuson pe care scrie micul dumnezeu

îl ard în fiecare noapte

fierb fier fur fum

sunt foarte mare

atât de mare încât nu mă mai văd

topesc clopote și inimi de cai fără tată 

ăsta sunt

nu mă pot pierde

se cerne și rămâne tot durere

am o formă străină și nume de animal 

am nouă umbre care se rotesc în jurul meu ca viespile

într-o zi n-o să mai pot descrie

spălătoria asta nu mai face față

ascund farduri și resturi de gloanțe

 

știm toți că n-are sens

va fi așa cum nu se poate scrie

salturi care nu înseamnă nimic pentru nimeni 

mă schimb într-un animal și stau la suprafața apei

de-acolo privesc pierderile

solnițe și apartamente din orașe fantomă

câmpul ăsta n-are nume

îi zicem casă doar să-l vedem cum cade

copiii ăștia nu se fac mari

rag ridurile înăuntru 

am un șorț un gât de girafă și tot ce nu încape în geanta asta

tu pe cine asculți

cum vrei să pierzi 

tot aia e

socotitoare simplă

seleniu

sorb guri de pește

e final de an

licoarea asta ne ajută să nu mai visăm în nouă culori

trăsura asta ne duce ușor

ne leagănă

parcă te știu de undeva

dar nu apucă să răspundă

se uită la mine și râde

și știm amândoi adevărul

deschid perdelele și mai număr o dată

sam e un copil ca toți ceilalți

așa vrea să creadă

are în el toate visele noastre și peste

râde

a-nțeles

se uită pe fereastră și nu mai așteaptă pe nimeni 

desenează cercuri

țeluri

țepe

ținte care se topesc dimineața