cocoșul II

ce mai e de știut despre oameni, întreabă-mă

suntem aici să trăim, să numărăm și stelele și iartă-mă

în sufletul meu bate un cocoș, după cum știi

doarme și el cuminte și așteaptă să se facă zi

și bate, bate ca mântuitor

are covorul roșu și păsări ce cântă-n cor

tu iartă-ne, ziceam

când soarele e-un măcelar

tu iartă-ne, se lasă timp

și sunt mulți oameni ce-i zidim în amintiri

ce mă bucur să te văd, ce mă bucur să te văd

sunt trecutul cu chip de om, mă-nșel, mă pierd

sunt un semafor, amestec culorile și-i pierd pe oameni

în glume, bancuri, în glume, bancuri, ba, ba

eu credeam că o să fie altfel și o să fim în vârf de munte toți

și-o să ne pierdem doar ocazional ca grecia îmbrăcată-n alb

ascunde-l, am un ceas pe inimă ce bate, bate el

am un portar ce stă la pândă care bate, bate el

și nu ne lasă să intrăm și nu mă lasă nici pe mine

nu mă recunoaște, nu mă recunoaște, nu, deși eu am fost

și-atunci și-acolo eu am fost

am muzicuță și-o știu pe de rost

nu mă recunoaște deși eu am fost

și-atunci și-acolo eu am fost

și stelele le știu tot pe de rost

manifesting

manifesting telephone ringing
saying hello we re bar we need bar person
we need bar people in our bar
could you come for a talk
could we borrow you for one evening in our bar
serving people who come at the bar
having fun at the bar
hello
we re the bar you were looking for
we re never closed either
hello hollow
hello

#

dintre toți oamenii doar tu nu ai secrete 

puțini se ascund sub patul tău

doar sori și stele

cerul are o culoare a lui

tu prinzi cu mâinile

tu râzi

îmi e dor dar plantez avioane de hârtie pe drum

fac pași, adun

te vor respinge pentru că ești diferit

tuturor le e rușine

aduc ofrande și cuvinte amăgitoare și dispar

ramâi tu cu marea și întrebările

și mulțumește cailor nedezertori

apoi ieși din pielea asta fricoasă

și lasă-ți tălpile să acopere bucata asta caldă de pământ

ce nu are păreri, planuri

nu promite, nu minte

sunt o minge de aer

stau și aștept 

pe nimeni 

#

lumea e plină de zâne

unele îți vorbesc

altele îți cântă

unele conduc

unele cer iertare

altele nu știu ce să spună

dar toate știu unele de altele

se țes 

și aleargă în afara formelor 

#

sunt la gară

voi lua trenul

o să fac o poartă în cer

trec prin ea sunete

cineva nu își mai amintește nimic

legenda spune

o lebădă părăsește

casa

casele se lipesc unele de altele 

își țin de cald

o, cum își țin de cald casele

orașul e un animal

orele sunt gălăgioase și lungi

blândețea e cel mai scump material de lucru

aici facem respirații 

aici ne întâlnim 

vedem bolta și intrăm cu capetele înăuntru

acolo e cald

avem răbdare

și bem fără să ne pierdem

#

o tristețe îmi caută chipul

oamenii iubesc și ei cât pot

pe o sârmă pășește fratele iubirii

pășește ușor, se clatină

trucurile clapele 

o secvență ușoară 

în vârful lumii e liniște 

e liniște în vârful lumii