oare

oare ce e poezia dacă nu o mască

dacă nu un cântec

un ochi închis

un vânător întors la viața dreaptă

blândețe, rusule, blândețe

digurile vor fi tot aici iar șerpii se vor mesteca pe sine în liniște

o lopată o lunetă unilateral cu

fumul care iese fără foc

copiii ce se pun în capul rândului

reiau

unu plus unu plus unu un tigru de pluș

unu plus unu copilăria așa zis pierdută așa zis fericită

să fii adult fără să știi

pompier noaptea

sfânt

un singur moment ce le cuprinde pe toate

ce e oare poezia dacă nu o sticlă uitată-n ocean in care cântă peștii 

oamenii își imaginează tot felul de lucru

fac sărituri sparg ouă moi

fac împrumuturi și apoi strigă

n-am fost eu

n-am fost eu

n-am fost eu

n-am fost eu

n-am fost eu