calc peste
soldatul mă privește în ochi
eu sunt el acum zece ani și privesc înapoi înțelegător
fără cuvinte fără legături
se sperie sau ceva
a trecut atâta timp de când n-a mai trecut pe-aici
poate-și scaldă capu-n cerneală-n altă parte
sau poate sau poate lumea nu-i atât de mare
e complicat să vorbești despre cei care nu sunt de față
e complicat să vrei să se rezolve doar pentru că pui cuvinte unele lângă altele
în fond fiecare cu căderile lui, zice cineva de la masa din mijloc
dar nu ne putem mulțumi cu asta
și-n douăj de minute închid bucătăria și chiar se termină cu distracția
și împărțit păreri și pomelnice
popice
poți să-mi zici popice și să mă iei la tine-acasă
o să fiu acolo când nu mai e nimeni altcineva
o să bem bere și-o să ne facem că știm să citim
și că noaptea nu mă sperie nici pe mine nici pe tine
o să merite
oasele se înmoaie după câteva băi calde
la fel o să faci și tu
pământ și sare scriu singura literă care nu va putea fi tradusă de nimeni nicăieri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu