sunt un con cu şapte capete
destinul de pe ultima petală
sunt frica
sunt ultima seringă
sunt fericirea aia care nu mai trece
sunt tot ce nu voiai să văd
mizeria de sub preş
voma dintr-un bar de negri
turnul eiffel intr-un pahar de plastic
piramidele femeile pe care nu le-ai dezamăgit
sunt tot hip-hop-ul
o partida de şah între orbi
sunt regretele la a doua
clovnul perfect
urina care vindecă
mă uit la mine de sus
sunt vânătorul şi gloanțele
rana ta cea mai mare
eu sunt
marți, 13 martie 2018
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu