Fraie,
Cucuie amenintate in tamaie,
Straie transparent pastrate in apartamentul tau
Cladit dintr-un strigat ce-avea sa trezeasca
Tremurul visat in singura noapte senina
Din cele ce inca mai vin
Sa rupta destin,
Sa-ti tin in palma,
Sa-mi spuna
La ce sa ne gandim.
Intriga si instiga in acelasi timp.
Batut de timp ma ghemuiesc.
Intins intind doar gandul ce-l privesc prin randul
Ce-mi lasa sa ma-ntorc mereu
De pe terasa viselor,
De pe crevasa mintilor dorminde zor,
In cuvinte lungi din fraza ce nu minte.
Caci tinde sa iti dea din nou dreptate.
Draperiile, geamurile sparte, spun si ele-n cor (de dor)
“Fetita coborata dintr-un nor, nu mai fuge..”
De nou si de noi
De el si de voi..
Nu-i este frica sa ne spuna,
Ca ei nu-i spune nimeni,
Niciodata, “noapte buna.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu