carcasa

soldații dorm dar cine știe
dimineața tot atâtea tranșee
oi gândindu-se la acasă
arcuri concentrice
ce-nseamnă toate astea
două ouă prăjite
poezia aia cu
acum e momentul

live poetry - cici/ poem mortuar

a murit cici
săraca
a murit de tot, de-o dată
șade lată peste scânduri
plâng părinții ziua, noaptea
oare când se mai întoarce
a murit cici, săraca
uite-a fost și-acuma nu-i

aș mai scrie-o poezie. dă-mi o brichetă, un cui
unde nu-i iubire, pui
unde îi, mai pui și-acolo
marco polo, marco polo

îmi place gina pistol o
visez marțea și joia
cici plânge din mormânt
când sunt eu parcă nu sunt

e o umbră-n toate astea
ziua, noaptea, ziua, noaptea
caut final și n-am și n-are
nimeni să mă împrumute
scriu pe loc pentru bipede, fete mute, surde, curte
le fac tuturor o dată
și le duc unde răsare
a murit cici, săraca
și se scaldă-acum în soare

the end

alt exercițiu de pace

nu te-am văzut demult
te pup pe chipiu
sunt viu
aici se trăieşte mai uşor
mă uit pe coridor - o femeie
etaju' şapte - corida
etaju' patru - întrebările mele
cine ne-a pus aici
sperăm vreun dumnezeu vreun scoate banii că plecăm
ochi pentru ochi de azi azilul e tot mai aproape
aruncă-mi ancora ard, cora
nu mă leagă nimic de mine
zâmbesc nu-mi pasă unde voi fi mâine
voi fi un câine peşte la copcă
prietenul meu aleargă prin livezi zice mă vezi
zice te iubesc îi răspund te iubesc înapoi
ai vrea să mă opresc mai am atâtea foi
îmi fac un coif
mă golesc la timp ca un coş de gunoi
toţi suntem una nu vrei să pricepi atomii râd de tine acum încep
te pierzi crezi că nu te mai salvează nimeni
eu cred că scapă ăia sprinteni
dintre peşti m-au ales pe mine un fel de cine-pe-cine
stau acasă dacă nu-ţi convine fă-mi o salată de vinete
cine te sperie noaptea când închizi sigur nu seamănă cu mine
în tine se află binele deschide-i pune-l la masă cu tine ţine-te
are pentru tine mai mult decât știi să duci
pune-n desagă şi nu uita
pământul pe care calci e cum îl educi
cinstește-l
fii liber adică saramură cu pește
fă cum simţi tu nu cum scriu eu
altfel doamne fereşte