Îmi aud mai tot timpul poemele citite în cadrul
Emisiunilor ahtiate după audienţă.
Mici investigatori flămânzi ce vomită totul
Într-o baie mizeră,
În fiecare pauză de publicitate.
O voce asemeni vânzătorilor din magazinele mici,
În care în lunile cu "r" îţi îngheaţă
Şi cele mai de elementare principii,
Deplânge moartea mea sonoră după ce
Am făcut nodul greşit la cravată,
Am alunecat pe balustrada vopsită într-o culoare apropiată verdelui,
Am încercat din nou mirosul de benzină,
Am îndrăznit zborul de pe acoperiş,
M-am aruncat în faţa trenului sau a unui camion de mare tonaj.
Îşi spun, din câte-mi dau eu seama:
"Mare păcat că în Sibiu nu circulă metroul.
Şi-n faţa lui s-ar fi aruncat."
Ei nu ştiu că iubesc trenurile,
Că, din dragoste pentru ele numai,
Am renunţat la a mai studia Filosofia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu