Ar fi trebuit, fără dubiu, să-nvat a vorbi în citate,
În cuvinte mari, mi-am spus.
Voltaire e (prea) pretenţios societăţii de azi,
Dimov e pe creste,
Shakespeare e-n cutiuţa lui...
Totuşi, în câţiva ani, am reuşit a strânge vorbe mari de la fiecare,
Ca să pot afla că, de fapt, nu ştiam nimic.
De-atunci, vorbele mari îmi stau în rafturile din lemn de cireş,
Iar cele mici, în suflete dornice de vină...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu