duminică, 17 ianuarie 2010

Regresul racului

Întru totul de-acord că Rusia ne conduce din umbră.
De-acord că frigul ne umblă prin vene
Cu gândul că tăcerea
Are să scoată din noi pietre ce lucesc
(Şi nu muribunzi.)

Vedeţi? Iluzia ne arată-un peşte.
De fapt, se dovedeşte că s-a dus.
Întreabă unde.
Ţi se va spune: "Greu de spus."
(Turma de ore bune a scăpat, te mai ascunzi?)

Catrenele nebunului cu gânduri difuze
Ne arată dovezi de proastă creştere.
Iar scuza?
Caut-o pe Ana şi zideşte-o din nou, Manole, meştere.
(De te-ndoieşti, să nu răspunzi - Loveşte-ne!)

Şoptesc nu din neputinţă,
Ci din credinţa pentru zei.
Cerşesc nu din dorinţă,
Ci pentru ei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...